Merry Christmas Everyone

double trouble / double peine

Yeah, I know, cliche, but still... Can you love two persons at the same time? Same kind of love, same feeling? This friend of mine... he thinks he loves two girls. And I asked myself... is that possible? Is it possible to want to be by the side of two different persons at the same moment? Could you just have them both? I mean, look at the Arabians. 4 wives, 1 life, 4 families, 1 kind of love. You can't choose which one to ask about a certain problem. You can't choose who's better in bed, you can't distinct between them, you can't love only one and treat the others the same, only because it's the rule.
How can you possibly feel exactly the same for more than one person in your love life? How can you possibly love them for the same general reasons, if there aren't two identical personalities in the world?
If you were to choose between them, what could be the considerations based on which you would choose? More precisely, COULD you choose? Same feeling, same kind of loving someone, remember!

Quiz: Ce super-eroina din filme esti? Rezultatul testului

Lara Croft

Eroina curajoasa plina de farmec si sex-appeal, pare sa-ti reprezinte foarte bine personalitatea. Lara Croft, interpretata de Angelina Jolie, surprinde prin hotarare si curaj exceptional. Asa si tu, neinfricata si agila, nu dai inapoi de la nici o provocare. Foarte impulsiva, nu suporti autoritatea si te bazezi in general pe propriile pareri. Nimeni nu decide pentru tine, deoarece preferi intotdeauna sa-ti asumi riscul propriilor decizii. In general nu esti adepta cotidianului si prietenii tai tin foarte greu pasul cu tine. La fel si partenerul de viata, trebuie sa fie foarte rabdator si sa dea dovada de dragoste si fidelitate. La nevoie, poti fi razbunatoare si neinduratoare. Esti o persoana puternica si chiar daca suferi, preferi s-o faci in tacere, fara sa stie nimeni. Atitudinea si zambetul te ajuta foarte mult sa disimulezi, protejandu-te astfel de privirile iscoditoare. Iti deschizi cu adevarat sufletul numai in fata persoanelor de incredere.

Je suis malade - Serge Lama

Je n'ai plus envie de vivre ma vie

Ma vie cesse quand tu pars
Je n'ai plus de vie et même mon lit
Se transforme en quai de gare
Quand tu t'en vas

If Facebook existed years ago...

If Facebook existed years ago...

Quiz: Ce anotimp esti tu? Rezultatele testului:

Iarna

Adori iarna, deoarece odata cu ea isi fac aparitia primii fulgi de nea si minunatele sarbatori. An de an, astepti cu nerabdare sarbatorile de iarna care-ti trezescin suflet bucurie si melancolie. Esti o persoana vesela, curioasa si consideri iarna un anotimp special, ca si tine. Nu-ti place caldura sufocanta din timpul verii, soarele foarte puternic si agitatia specifica din timpul anotimpului cald. Iarna iti inspira putere, speranta, incredere si curaj. Adori prima zapada si iti place sa privesti fulgii jucausi din fata geamului. Astepti cu nerabdare prima bataie cu bulgari si retraiesti cu nostalgie momentele copilariei. Esti o persoana vesela, energica si transmiti prietenilor acelasi entuziasm. Si garderoba de iarna te incanta; adori fularele colorate, caciuliele haioase si manusile groase. Iti place sa sochezi, asadar si-n miezul iernii porti cu nonsalanta fuste scurte si rochite seducatoare.

schism

The poetry
That comes from the squaring off between
And the circling is worth it
Finding beauty in the dissonance

tool - schism

Realize, Look, Find

This song will forever be the sound of the moments we had together! I miss you like hell!

"Come on, come on, put your hands into the fire" - 'cause I will!

Grey's Anatomy Jackson and Cristina

8.7 million dollars hospital

I've met Christian Thompson

Well, as many of you used to read my "blindfold" blog, you probably know that I really enjoy watching "The Devil Wears Prada" over and over again. It should come as no surprise that when the time is right, I want to somehow relate my life to the movie.

It happened on a Tuesday late night in a club I frequently go dancing to. Girls night out, beer and Coke, Marlboro Lights and the lighters on a dirty wet table. The Roots - "The Seed 2.0" was the sound of life when the whole club got up to jump and dance and sing. I was dancing and looking at Delia - damn, I so missed her all these years we barely spoke to each other - when I noticed some guy staring at me. He was just standing there and staring at me, watching me. Spin Doctors - "Two Princess", I jumped on the stage and I started to stare at him. Omul cu Sobolani - "Oda in Piata Romana" when I asked him why is he staring at me and he replied that he likes me.

Like "That's all". During the song, I went to my table and got myself a cigar. I heard "Si tot astept sa mi se-ntample ceva" and I got up to return on the stage, while they were singing "Si tot astept sa se-ntample ceva" and as soon as I got there, I started to scream the next lyrics to him "Si tot astept sa mi se-ntample ceva".

The night was young, the drinks were on the bar and we took advantage. Salitos. Wrong time, wrong person, but great feeling of watching someone looking at me that way, telling me those things I didn't really believe. I was just like Andy with Christian Thompson. No mistake, no nothing, just the feeling of someone else around. Looks and calculated words. Drinks and cigarettes at the right moments. Everything was at the right moment that night, to fulfill it and still remain ok. Thing's that it happened during a bad mood of mine.

me want

job

I'm looking for a summer job, a paid summer job as whatever in the world. Well, no, I don't wanna clean the toilets, but idk, translations, public relations, babysitter (but not for kids younger than 3 years old), something something. So if someone can help me, please leave a comment with a mess id / an e-mail to provide me information. Thanks a lot!

highschool and university

Super. Am ajuns si in punctul in care imi pun in cel mai serios mod intrebarile "sa plec sau sa nu plec?", "oare m-or accepta aia sau nu?", "Franta sau Anglia?", "sa am oameni noi cu care sa impart camera de camin sau sa raman aici si sa ma mut cu Ana?".... o gramada de intrebari si de framantari care nu m-au lasat sa dorm nici in noaptea asta.
Imi e atat de frica de anul care vine incat imi vine sa fug de pe-acum.
Vreau sa fac medicina. Ok. Toate bune si frumoase pana aici.
Am doua variante:
-sa raman in Romania, in Bucuresti, evident, la Carol Davila unde cunosc lume care va da admiterea odata cu mine sau studenti in anii 2, 3, 4. Sunt ferm convinsa ca as intra la buget, doar nu sunt cu capu-n nori, sa dau la medicina unde e taxa de 6000 RON pe an fara sa invat nimic si sa am speranta ca intru la fara taxa.
-sa plec. Unde? DEPARTE DE ROMANIA! Cred ca toata lumea e constienta ca aici nu se mai poate trai. Ok, plec, plec, dar unde ma duc? In Anglia unde imi trebuie undeva pe la 700-800₤ sa ma intretin nu as avea bani. Deh. Nu toata lumea are posibilitatile astea. In Franta m-as duce cu draga inima, la Paris, Hell yeah, e visul meu sa traiesc acolo, mai ales ca nu exista taxa de scolarizare la universitatile de stat (cum ar fi Sorbonne :x). Dar nu stiu franceza. In sensul ca eu pot invata o franceza de balta intr-un an cat mai am pana atunci, dar ca sa pot fi acceptata la o facultate acolo trebuie nivelul B2, ori eu sunt undeva la ø.
Partea rea e ca nu am un an la dispozitie sa ma hotarasc, am doar cateva luni in care trebuie sa aflu totul despre unde in lumea larga as putea sa plec la o facultate de medicina - nici gand sa fac altceva. Prin octombrie, noiembrie incep aplicatiile la universitati si ca sa pot sa am vreo sansa cat de mica la vreo bursa trebuie sa aplic pana in februarie.
Mi se pare acum ca tot universul meu se prabuseste si ca singura optiune care-mi mai ramane e sa fac facultatea aici, sa nu-mi pun probleme de genul "cu ce bani imi iau de mancare?" sau "cum imi platesc chiria?" si sa stau frumusel la mama acasa, comod, fara stres, 6 ani de zile cat nu as avea timp nici sa respir. Sa -mi folosesc locuinta drept camin, hotel, mai mult decat fac asta acum (asa spun ai mei) si efectiv sa vin aici doar sa mananc, sa dorm si sa invat. Ah, da: si sa cersesc. Sa "duc un trai parazitar" in continuare, sa nu fac absolut nimic constructiv pentru moment, dar atunci ai mei n-ar mai avea ce sa comenteze, ca deh, as invata!
Toate visele mele de a plecaaaaaa depaaaaaaaaaaarte, de a-mi construi o viata si un viitor in alt colt al Pamantului simt cum se spulbera in imaginatia-mi depasita demult de ratiune.
Mai bine as fi invatat matematica la timp si as fi dat la ASE la Finante-Banci, as fi lucrat la 25 de ani intr-o banca sau intr-o firma privata pe un salariu care mi-ar permite o chirie si o masina in leasing si nu m-as mai stresa atata numai pentru ca eu vreau sa salvez vieti, asta e visul meu, iar in tara asta nu stiu daca il pot realiza fara a-mi fi puse bete-n roate.
Pe langa asta, vine clasa a 12-a, cu presiuni din toate partile. La romana trebuie sa citesc o gramada de ceva ce nu-mi place, trebuie sa invat la perfectie matematica de liceu ca sa pot spera la o nota cat-de-cat la bac, trebuie sa invat la perfectie si fizica (pentru admitere si bac) si anatomia (pentru admitere). Pe langa asta adaug si niste chimie ca sa pot intelege ceva din chimia care ma asteapta in facultate, oriunde in lume, mai adaug niste HTML pentru proiectul de atestat la informatica si engleza la care voi avea ceva de munca, desi va fi unul si acelasi - bilingv - dar vreau sa iasa impecabil. Iese un cocktail molotov.
In cateva cuvinte: mi-e frica si nu stiu ce sa fac!!!!!!!!

faces

cigarettes, movies, nfs carbon, photos, mommy, colorful, coke, sleep, club a, heels, colleagues, music, art, park, children, dreams, pregnant?, stripes, tea, coffee, salad, shanghai chicken, beer, summer, sun, rain, black, garbage, hole

a state of love, trust and friendship

Romania la 20 de ani dupa caderea comunismului

-tema la istorie-

In data de 25 decembrie 1989, Nicolae Ceausescu, dictatorul Republicii Socialiste Romania este asasinat, in urma unui asa-numit "proces". In acea data a inceput o noua era pentru tara noastra.
Incetul cu incetul am inceput sa avem ce sa mancam, sa nu mai stam la cozi zile si nopti, sa avem legaturi externe, sa vorbim despre orice vrem, a inceput libertatea pentru un popor care nu stie nici in ziua de astazi, la 20 de ani de libertate si democratie, sa o gestioneze si sa o controleze.
Suntem inca adolescenti in ceea ce priveste independenta ce ne-am capatat-o prin revolutie, prin omoruri, prin procese-gluma si prin tradare de la mica la inalta.
Am ajuns, in 20 de ani, sa obtinem atatea lucruri care sa ne ajute sa ne integram intr-o societate mai evoluata incat ne-au stricat mentalitatea si am ajuns sa interpretam totul gresit pana la extreme. Nimeni nu se mai gandeste la ceea ce este cu adevarat corect, etic, moral, legislativ sau alte cele. Noi ne gandim cum sa fortam legea in favoarea noastra. Spiritul liberal si egoist din noi a fost cultivat dupa caderea comunismului, unde trebuia impartit totul in mod egal pentru fiecare, insa, evident, excluzand activistii de partid care aveau beneficii in plus. Daca stam sa comparam, nu gasim prea multe diferente in aceasta privinta intre Romania dupa '89 si Romania pana in '89. Politicienii si in ziua de astazi se gandesc tot la ei insisi, dar ies la rampa cu declaratii in care sustin ca favorizeaza poporul si ne reprezinta noua interesele. Nimic mai fals, insa nici inainte de '89 nu era diferit.
Traim inca intr-o tara in care avantajele materiale din ziua de astazi ne guverneaza, insa in esenta am ramas niste comunisti. Toti vrem putere absoluta, toti luptam pentru ea, insa nu se observa acest lucru decat in clasa politica unde jocurile sunt mai mult sau mai putin pe fata facute.
Din cauza atator scandaluri si intrigi, conflictelor de interese si luptelor pentru suprematia financiara vom ajunge ca italienii sa ni se impuste mafiotii in plina strada, pana cand cineva va invinge si ne vom gasi pacea. Nu cred ca vom putea ajunge la o armonie economica, sociala, administrativa pe cai legale, atata vreme cat "interesele noastre sunt reprezentate" pe plan intern si international de niste mafioti cu patalama la mana, cercetati in diverse procese penale de catre DNA pentru "luare de mita", "coruptie la nivel inalt", "inalta tradare" si alte astfel de acuzatii. Constitutia a fost depasita de mult la noi in tara, cu sau fara vointa, pana si cei corecti au ajuns sa recurga la strategii non-constitutionale pentru a face dreptate, caci altfel nu se poate intr-un sistem corupt de la mic la mare.
Stam si dezgropam Arhivele Securitatii la CNSAS degeaba, cand noi ne luptam cu actuale forte. Inainte erau nimeni, niste bieti informatori sau ofiteri care aveau de castigat niste casute de pe urma faptului ca turnau si faceau politie politica, iar azi au ajuns multimilionari. Oare de ce? Ce e mai rau pana la urma? Ca acum fura de la intreaga populatie a tarii sau ca inainte bateau, arestau si torturau psihic cativa oameni? Nu suntem o tara facuta din oameni de valoare, dar nici macar cei care au facut ani grei de inchisoare pe timpul comunismului nu erau numai valori morale si culturale ale tarii.
Mentalitatea noastra este una imbatranita, desi unii incearca sa evidentieze anumite aspecte tinere ale generatiei. Toata aceasta sistematizare a clasei politice va fi distrusa abia peste ani si ani si ani de chinuri si de incercari de a razbate intr-o astfel de lume. Comunismul ne bantuie si ne influenteaza si acest lucru se va mai intampla multa vreme, iar poate-poate vom reusi sa schimbam ceva atunci cand noi, generatia de dupa '90 vom creste si ne vom interesa de probleme tarii si ne vom pune mintea si banii la contributie sa schimbam ceva. Pana atunci, slabe sanse cu un Ion Iliescu ce doreste doar sa traga sforile dupa propria sa vointa, cu un Dinu Patriciu care incearca sa-si atraga dependenti de bani in jurul lui pentru a-i face sa-i reprezinte in mod exclusiv in tara si in strainatate interesele de natura materiala si pentru a-i facilita extinderea averii prin alte si alte firme, companii, fundatii si alte asemenea.


"Comunismul a murit, dar spiritu-a ramas in tara,
Ne indreptam cu pasi mari spre-o parodie nationala"

nu am bani sa merg la concertul lui Bob Dylan

super.
cat detest faptul ca banii pot impiedica atatea lucruri. de fapt lipsa lor. ca si la ac/dc, se duc oameni care habar nu au ca Bob Dylan e legendar, habar nu au un titlu de melodie cantata de Bob Dylan, dar se duc la concert pentru simplul fapt ca au bani de bilet, iar fanii adevarati sunt niste prapaditi care nu au de unde sa-i dea. mor de ciuda. i-as toca marunt marunt marunt pe cei care se duc si nici macar nu stiu despre cine/ce e vorba, just for the sake of it.
acum o sa ma apuc sa lucrez ceva la engleza si o sa plang in continuare de oftica pentru ca nu am bani sa merg la concertul lui Bob Dylan. poate s-o auzi ceva din el si pana la geamul meu daca tot stau atat de aproape.

dar Korn la Peninsula nu ratez nici sa ma pici cu ceara. eventual ma apuc de baut tuborg la greu sa castig si un abonament la sonisphere - just for the sake of it, ca oricum nu am ascultat Anthrax sau Slayer, for example.

back from vama

Daca tot nu am ajuns de 1 mai acolo, am ajuns spre 1 iunie.

Vama asfaltata m-a speriat. Nu mi-a placut. Seamana cu strazile din Costinesti, nu ca nu mi-ar placea Costinestiul intr-o oarecare masura, dar Vama si Costinesti sunt statiuni diferite cu profiluri diferite.

Cum am ajuns mi-am luat o shaorma mica din care am mancat jumate, cealalta jumate a ajuns la niste caini lihniti.

Spre nefericirea mea, prima noapte din cele 2 petrecute acolo am dormit-o zdravan. As fi vrut sa dansez pe Manu Chao si Fatboy Slim la Stuf, auzeam totul, era cortul atat de aproape de Stuf, iar eu nu eram in stare sa-mi ridic capatana de pe hanoracul si geanta folosite drept perne.

Eh, cum noi ne-am pus cortul pe plaja, mai era si primul cort, iesea in evidenta, era sa ni se fure din el. Lucky us, Thomas era in cort si era treaz, asa ca hotul si-a luat un picior peste mana cand incerca sa deschida fermoarul de la cort. Unor vecini de-ai nostri motociclisti li s-a furat o casca de motocicleta (pe care tipul voia s-o schimbe de 10 ani, de pe vremea fostei lui prietene - avea vreo 30 de ani omul) si unor pustani de 15-16 ani le-a furat telefoanele de langa ei in timp ce dormeau. De la noi nici nu cred ca ar fi avut ce sa fure, pentru ca absolut tot ce era de valoare aveam in geanta-sac a mea, in care incape o casa intreaga si pe care o foloseam drept perna in cort si o taram dupa mine peste tot unde mergeam.

Am ramas fara bani, am cheltuit o gramada mai ales La Canapele pe pizza si salata de pui. Ne-am intors acasa cu 50 de bani in total, din cate milioane am avut cand ne-am dus. Gen 50 de bani pentru 2 persoane. :)) Ieri, pe plaja, stateam si intindeam pate de pui si branza topita pe paine cu degetele, folosind ca masa rucsacul lui Thomas.

Am facut si baie in mare (cica). Am intrat pana la glenze in apa si ne-am stropit reciproc din cap pana-n picioare. Eu am si intrat o data pana la gat in apa, dar n-am rezistat decat o secunda, cel mult. Bine ca era foarte cald afara si m-am incalzit repede.

Am cunoscut niste francezi faini la Stuf, care erau morti de beti si m-am intalnit cu o amica dintr-o tabara de acum 3 ani, cu care oricum nu am stat in Vama, ci doar in drum dinspre Vama spre Constanta.

Pe drum spre mare, in tren, langa noi era un tata relativ tanar care avea un copil de 6 anisori, Dimitri cred ca il chema. Atat de scumpic era, tot drumul m-am holbat la el, era asa dulce… Distractia lui era sa miaune, chestie in care si eu si Thomas ne-am regasit - vrem sa facem un filmulet cu oameni care comunica prin mieunat.

A fost fun in Vama, desi s-a cam distrus statiunea - cocalari, hoteluri de 3 stele, preturi exorbitante cam peste tot, au demolat terasele de pe plaja, mai putin Stuf si Corsarul… in fine…

http://picasaweb.google.ro/110618164178858987177/Vama2830Mai10?feat=directlink

Ani de liceu

Pe langa faptul ca melodia asta o ascult de jumatate de ora pe repeat, am de spus chestii. Iarasi.

Clasa a 11-a e pe terminate, desi mai avem de dat 2 teste la info, ascultari la mate, teza la bio si alte cele. "Scumpii ani de liceu cand la mate dai de greu" - so so so so true!

Anii de liceu au insemnat, inseamna si vor mai insemna sinceritate si ipocrizie, uniune si dispersare, disperare si calm, timp pierdut aiurea pretinzand ca invatam pe teze, teste, olimpiade, meditatii peste meditatii, ca deh, sistemul nu e destul de bun, o lupta continua intre adolescenta si maturitate, evenimente peste evenimente, iesiri, betii, chiuluri, scuze, invidii, admiratii, certuri, priviri de toate felurile, chistoace de timp pierdut in spate in pauze, barfe la tot pasul, emotii, lacrimi, dor, iubiri, despartiri, misto-uri proaste la adresa profilor, colegilor de clasa si celor necunoscuti si cunoscuti din liceu, plecari, excursii, vama de 1 mai, profesori simpatizati, nesimpatizati, ignorati, scandaluri intre profi, parinti etc, bisericute, arogante si figuri, stiluri diferite, medii diferite. O societate. Atat de diferiti si totusi atat de apropiati, avem atatea in comun si impartim atatea lucruri fara sa vrem incat e imposibil sa nu ne fie dor.

Planurile de vacanta sunt in toi si fiecare isi gaseste pe cate cineva cu care sa isi petreaca timpul intr-un fel sau altul. Inca o vara in care nu ne vom reuni toti, tot 11 R1. Imi vor lipsi mailurile pe grup trimise de Ilinca spre Daniela, si apoi de la Daniela la Andreea si de la Andreea pe grup cu tot felul de oferte si evenimente in care ne-am putea implica fara probleme, insa lenea e prea mare. Cred ca ne vom schimba vara aceasta mai mult decat in orice alta vara. E practic ultima vara ca liceeni. O ultima sansa sa ne hotaram ce vrem sa facem, macar pe termen mediu. Oare e greu? Abia daca vom descoperi o zecime din ceea ce inseamna sa traiesti. Eu una sunt nerabdatoare sa aflu care sunt celelalte 9 zecimi. Cred ca si voi.

Facultatea de folosofie

facultateadefilosofie.wordpress.com

Domnul Horia Patrascu - Lector universitar al Facultatii de Filosofie din cadrul Universitatii Spiru Haret, fost profesor de logica si argumentare si filosofie la CNB "George Cosbuc" a trimis link-ul catre doamna director a CNBGC, cu rugamintea de a fi promovat pe site-uri frecventate de elevii liceului nostru. In consecinta, dear students of the highschool, take an interest by clicking the link :)

wishlist - #3, #4

Malaga

I wanna go to Malaga. I have an aunt there and my mom proposed me to go there this summer. I can't wait to see the palm trees and the beach, the beautiful-colored sea and the waves' crests. I wanna photograph the landscapes and I wanna try to eat a lot of Mediterranean specialties. I never tried sea fruits or shells or even many kinds of fish. I don't usually eat fish, I don't like it that much, but if I went to Malaga, swear I would try a lot of new meals.
Oh, and I wanna see what Casanovas are those beautiful charmful latin guys they say! And I am sure I will meet many "Romanian" people, so I'll have to keep an eye on my pockets and bag and money!!!!!! I'm not soooo excited about this trip, I'm not even sure if I go or not, but it's another chance for me to escape, thing I wish for, so I can't say I'm indifferent. Malaga, hope I'll come! :-)

Austria - Vienna, Innsbruck, Salzburg

I dream of Vienna for a few years and it's sad that I haven't got the chance to go there. But this summer I believe I will create it! I'm so nervous about this, because I may not have money to spend them on a trip like this, but I'd go there by feet, doesn't matter, I just want to get to this unbelievable place. Its history, its imposing, its sobriety, its style, its charm lays in education and culture. I couldn't go there and act like junkie, having nowhere to stay and no money. I wanna go there and actually can afford such a lifestyle. I wanna go there and meet all of Vienna's qualities right into the face, having no complex about myself in such a different world and civilization. Vienna - only the name gives me a strong thrill. If I go there, there's no way to come back, unless I really cannot get along with the ugliest language ever - German.

Innsbruck, for me, means skiing. Means Ski Jumping, means Gregor Schlierenzauer and Thomas Morgenstern, Sport Verein Innsbruck-Bergisel. Means visiting the Bergisel Hill and getting face-to-face with those two gorgeous and amazing ski jumpers I love, I cried for, I got happy for, I lived all the hard moments of the competitions as well as they did and I dreamt of one or another winning tournaments and contests and qualifications and everything for years. Can't wait to get there and get authographs :x

Salzburg for me is the image of the classical perfection. I expect to listen to Mozart everywhere in town, I expect everybody to act just like in Mozart's time, to be dressed like back then, not so many cars and not such a variety of appeals. I know that perfection is the only thing I will not meet there, but I keep dreaming. I wanna visit Mozart's home. I want Mozarts everywhere!

wishlist - #2

I so miss Paris. I miss remembering Paris and visiting Paris. Night and day, anytime. I hate hundreds of photos from Paris a great deal more memories from Paris. I fell inlove with the lights. The light's city. Tour Eiffel, Tour Montparnasse, Montmartre, Cartierul Latin, Au Lapin Agile, Musee D’Orsay, Le Louvre, Moulin Rouge, Place Pigalle, Place de Clichy, Barbes-Rochechouart, Champs Elysees, Place de la Madeleine, Sacre Coeur, Jardin Du Luxembourg, La Seine, Batobus, Saint Germain de Pres, Notre Dame de Paris, Arc de Triomphe, Les Galeries Lafayette, Tabac de la Sorbonne, Academie Nationale de Musique, Les Halles, Versailles, Irish Pub in the Latin Neighbourhood, Boulangerie, Ecole de Medecine, Place de la Concorde, Saint Lazare, Charles de Gaulle Aeroport, Rue Mansart and the internet cafe-ul from Rue Fontaine I guess, Rue Blanche, the ex-house of Serge Lama, the african, south-american and stuff exposition at the Louvre, “Liberte, Egalite, Fraternite”, “Bon jour”, orange fresh and croissant for breakfast, lots of photos and the lights of Tour Eiffel in the evening, Quick and the delicious from the market in Place Pigalle. Sadness and depression that were to hide an incommensurable happiness, hiding to cry while drying my hair with that amazing hairdryer in the bathroom of the Royal Mansart hotel… and the French woman who was cleaning up the tables in the morning, after breakfast, a typical French woman, with a big butt. If I ever get to Paris again, I won't come back. I can;t be happy with a week or two of beauty and harmony of the landscape, of colour and life, of heat and cold, of the Seine and of hot chocolate with traditional croissants. Months are not enough for me to visit Le Louvre, Minutes are not enough for me to contemplate Gioconda. A week ain't enough to visit Montmartre. A day's not enough for me to shop at Les Halles. I can't fit in a few days of walking down the Seine until I get lost in the opposite districts to where I would stay and I can't feel my feet anymore. I need months, years, decades, lives te discover Paris. And I don't have enough money too stay there as long as I want. Five lives if I had to live and I would spend them in Paris. Take a walk in Jardin du Luxembourg daily, meditate and admire the great colours of the flowers and the striking green of the small trees, all the fountains in the whole city - I would photograph them and let them know they are a part of me, of my heart. Follow people speaking the worst French ever, spoken on the streets and at those thousands of cafe's on the pavements of Paris, to steal the accent and try to imitate them and then laugh at myself in my mind. To imagine how would it be for me to get married at the Madeleine Church and have the wedding party at the second level of Tour Eiffel or at George V. To wear a Chanel dress and pearl jewelry. Living “un rêve éternel”. To hear “Marie la polonaise” in the background at night and at daytime - old happy French music in Montmartre, just like in the movies. But life beats the movie, it would be real! I wanna get to see La Defense and photograph the imitation of the Arc de Triomphe. To be a doctor at Pitié-Salpêtrière Hospital and speak French fluently. I'm dreaming... I'm only dreaming… I'm still dreaming and I don't want to wake up under no circumstances until this will stop being a dream! Last tango in Paris… Aux, Champs Elysees, La Marseillaise!

wishlist - #1

Bienvenida a Tijuana!

I wanna visit Tijuana. Not only for "tequila, sexo, marijuana", but also for the landscapes, for the language, for the traditions and for the air of Mexico. The beach there is amazing, just like the whole west coast of the Americas.
I wanna smell the danger on the streets of Tijuana and be afraid of going downtown at night. I wanna meet drug-dealers and not to know they are drug-dealers, to see what wonderful people (or not) they are.
I wanna surf the waves of the Tijuana beach and stare at the Mexican surfers' muscles, while enjoying a Surfer Cocktail on my chair. I wanna listen to the Mariachi in the restaurants and I wanna read in Spanish whatever I see there.
I wanna go to Tijuana and take photos everywhere, just like those desperate Chinese tourists, but the difference is that I would stare at all the things surrounding me.

I wanna take a walk around Tijuana and sing Manu's "Bienvenida a Tijuana" and "Clandestino", por que no creo que alguna vez voy a volver, asi que voy a ser para siempre "La Clandestina".

Welcome to Tijuana!